Într-un răspuns adresat Consiliului Mondial al Bisericilor, patriarhul Kirill al Moscovei arată cu degetul spre Occident şi încearcă să prezinte agresiunea Rusiei asupra Ucrainei ca fiind justificată. Vorbele lui se potrivesc perfect cu discursurile lui Vladimir Putin şi cu propaganda rusească.

Citeste mai mult: adev.ro/r8mfu9

Cine sunt nepomenitorii? Sunt aceia care nu ii pomenesc pe ierarhii români pe motiv că nu ar tine dreapta credinta intocmai ca ierarhii rusi.

De unde stim ca nepomenitorii sunt slugoi ai rusilor? Deoarece nu au nici un cuvant de spus impotriva vărsarii de sânge din Ucraina, ca atunci ar insemna sa critice Rusia si pe Putin. Ca sa numai zic ca ar trebui să critice și pe ierarhii rusi manjiti cu sânge ucrainean prin susținerea războiului.

Nepomenitorilor putin le pasa de vărsarea sangelui de crestin, din moment ce au primit ordin pe unitate sa pastreze tăcerea asupra acestui subiect.

Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au transmis un mesaj pastoral la Duminica I din Postul Mare 2022. 

Ierarhii au subliniat că „Duminica Ortodoxiei, sărbătorită începând din anul 843 în întreaga creștinătate ortodoxă, ne dezvăluie purtarea de grijă neîncetată a lui Dumnezeu față de Biserica Ortodoxă”.

Sărbătoarea este închinată biruinței dreptei credințe asupra celor care nu cinsteau icoanele și asupra tuturor ereziilor.

Ierarhii români au semnalat în pastorală că atunci „când cinstim, ne închinăm și sărutăm cu evlavie Sfintele Icoane, noi ne întâlnim cu Hristos, cu Maica Domnului și cu Sfinții lui Dumnezeu”.

Sinodalii au îndemnat ca perioada Postului Mare să fie întrebuinţată ca „prilej de rugăciune smerită, pocăință sinceră și fapte de milostenie, să ne spovedim mai des și să ne împărtășim mai des cu Sfânta Euharistie, ca pregătire pentru marea sărbătoare a Sfintelor Paști”.

Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la Duminica Ortodoxiei din Anul Domnului 2022

Preacuviosului cin monahal, Preacucernicului cler și preaiubiților credincioși din Patriarhia Română, 

Har, bucurie și pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, iar de la noi părintești binecuvântări!

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Iubiți frați și surori întru Hristos Domnul,

Sinodul al VII-lea Ecumenic, convocat de Sfânta Împărăteasă Irina (752-803) în anul 787 și prezidat de Sfântul Patriarh Tarasie al Constantinopolului, având drept temei tradiția biblică și patristică a celor șase Sinoade Ecumenice, a stabilit că, după cum este cinstită Sfânta Cruce, trebuie cinstite și Sfintele Icoane: „Ca asemenea modelului cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, tot așa să fie înălțate cinstitele și sfintele icoane, fie din culori sau din mozaic, sau din orice alt material potrivit, în sfintele lui Dumnezeu biserici, pe sfintele vase, pe sfintele veșminte, pe ziduri și pe lemn, în case și lângă drumuri; și anume icoana Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Preacuratei Stăpânei noastre, Sfintei Născătoare de Dumnezeu, cinstiților îngeri și tuturor sfinților și cuvioșilor bărbați”^[1].

Însă biruința de la Sinodul al VII-lea Ecumenic nu a însemnat sfârșitul luptei de apărare a dreptei credințe. Nori grei de furtună s-au ridicat pe cerul senin al creștinismului prin urcarea pe tronul Bizanțului a altui împărat iconoclast (potrivnic icoanelor) – Leon Armeanul (813-820). Dar nici de această dată, Dumnezeu nu a lăsat Biserica Sa fără puternică apărare.

Rezistența teologică în acest nou război a fost arătată de către un alt mare apărător al Ortodoxiei, Sfântul Teodor Studitul (759-826), care, la un secol după Sfântul Ioan Damaschin († 749), și-a ridicat glasul și a așternut pe hârtie temeiul reînnoit al cinstirii icoanelor, în cuvinte simple, dar de mare profunzime duhovnicească.

Iată argumentul său: „Știm că Fiul lui Dumnezeu, făcându-Se om cu adevărat, a fost asemenea nouă în toate. Și fiindcă omul poate fi zugrăvit, asta înseamnă că și Hristos poate fi zugrăvit. Iar icoana zugrăvită ne este lumină sfântă, amintire mântuitoare nouă celor ce Îl vedem născându-Se, botezându-Se, săvârșind minuni, răstignindu-Se, îngropându-Se, înviind și înălțându-Se la cer, nerătăcind că acestea nu ar fi așa, conlucrând cu privirea la contemplarea minții și susținând prin amândouă credința în taina mântuirii”^[2].

Victoria definitivă a cinstirii Sfintelor Icoane a fost proclamată de Sinodul din anul 843, convocat de Sfânta Împărăteasă Teodora, o altă împărăteasă ortodoxă, care, împreună cu Patriarhul Metodie al Constantinopolului (843-847), în sâmbăta din 11 Martie 843, în Biserica Vlahernelor din Constantinopol, a reafirmat hotărârile Sinodului al VII-lea Ecumenic, întărindu-le și statornicindu-le în hotărâri definitive și valabile pentru întreaga Biserică.

A doua zi, duminică, a fost citit, în mod solemn, de pe soleea Bisericii „Sfânta Sofia” din Constantinopol, la sfârșitul Sfintei Liturghii, Sinodiconul Ortodoxiei, în auzul poporului dreptcredincios, prezent în număr impresionant.

Astfel, începând din acel an, 843, prima Duminică a Postului Mare a devenit, pentru întreaga lume ortodoxă, Duminica Ortodoxiei, zi de mare și sfântă sărbătoare, în care se sărbătorește biruința dreptei credințe asupra tuturor ereziilor și rătăcirilor. 

Dreptmăritori creștini, 

Duminica Ortodoxiei, sărbătorită începând din anul 843 în întreaga creștinătate ortodoxă, ne dezvăluie purtarea de grijă neîncetată a lui Dumnezeu față de Biserica Ortodoxă.

Când cinstim, ne închinăm și sărutăm cu evlavie Sfintele Icoane, noi ne întâlnim cu Hristos, cu Maica Domnului și cu Sfinții lui Dumnezeu.

Sfântul Teodor Studitul precizează foarte clar că cinstirea icoanei lui Hristos se îndreaptă către Persoana lui Hristos: „Icoana lui Hristos nu este altceva decât Hristos, evident afară de diferența de substanță, cum s-a arătat deja de mai multe ori. De aceea și închinarea ei este o închinare la Hristos, întrucât nu este închinat ceva din materia icoanei, ci numai Hristos, Cel asemănat în ea. Iar cele ce au o singură asemănare au și o singură închinare”^[3].

Așadar, noi credem și mărturisim precum au crezut și mărturisit de Dumnezeu purtătorii Părinți că, în sfintele biserici, atunci când participăm la Sfânta Liturghie, ne împărtășim de harul dumnezeiesc sfințitor prin ascultarea Sfintei Evanghelii, prin rugăciunile rostite în fața Sfintelor Icoane, iar în modul cel mai deplin prin împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos din Sfânta Euharistie.

Când cinstim icoana lui Hristos, Domnul Iisus Hristos Se află în fața noastră, iar când ne împărtășim cu Trupul și Sângele lui Hristos, Domnul Iisus Hristos devine interior nouă, adică devine Viața vieții noastre (cf. Ioan 6, 53-54).

Iubiți credincioși,

A devenit o tradiție în Biserica Ortodoxă Română ca, în prima Duminică a Postului Mare, să se organizeze colectă de bani în toate bisericile de parohie și în bisericile din mănăstiri, pentru a susține activitatea misionară a Bisericii.

În acest sens, Fondul Central Misionar este destinat lucrării misionare și sociale a Bisericii și sprijinirii parohiilor sărace din țară și din străinătate. Înființarea Fondului Central Misionar a fost hotărâtă în timpul vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, în cadrul Ședinței Sfântului Sinod din 18 septembrie 1956, când s-a decis ca în Duminica Ortodoxiei să se realizeze o colectă în toate parohiile și mănăstirile din Patriarhia Română.

În urma organizării diasporei românești, prin înființarea de noi eparhii, parohii și mănăstiri, în anul 2011 s-a hotărât de către Sfântul Sinod ca această colectă să fie extinsă la nivelul tuturor eparhiilor din Patriarhia Română, atât din țară, cât și din străinătate.

Temeiul pentru astfel de colecte îl găsim în Sfânta Scriptură, care ne spune în cartea Faptele Apostolilor, că „toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau toate de obște. Și își vindeau bunurile și averile și le împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare” (Faptele Apostolilor 2, 44-45).

La rândul său, Sfântul Apostol Pavel a fost preocupat de nevoile creștinilor din Ierusalim, care se aflau în dificultate, și a inițiat „strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinții de la Ierusalim” (Romani 15, 26).

Tradiția noastră românească a dărniciei este foarte bogată în acte de binefacere și în purtare de grijă față de Biserica lui Hristos și față de poporul dreptcredincios. Poporul român este un popor harnic și darnic, iubitor de Dumnezeu și de semeni.

Din munca și agoniseala lor, credincioșii ortodocși au dăruit cu suflet mare pentru construirea și întreținerea lăcașurilor de cult, dar și pentru susținerea tuturor activităților Bisericii.

Este încă vie, în memoria recentă, solidaritatea arătată de credincioșii ortodocși români la începutul pandemiei, în anul 2020, și pe tot parcursul ei, când Biserica a sprijinit spitalele cu cele necesare pentru a trece mai ușor printr-o perioadă foarte grea.

Astfel, bisericile, mănăstirile și catedralele au ajutat spitalele. Atunci s-a creat o adevărată comuniune de iubire creștină între doctorii de trupuri și păstorii de suflete, fapt care ne-a ajutat să trecem mai ușor prin marea încercare a pandemiei.

Prin urmare, vă îndemnăm ca și în anul acesta să vă deschideți inima și să ajutați pe cei pe care viața i-a adus în situații grele. Astfel, „fiecare să dea cum socotește cu inima sa, nu cu părere de rău, sau de silă, căci Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” (2 Corinteni 9, 7), sprijinind cu darul vostru lucrarea misionară și social-filantropică a Sfintei noastre Biserici din țară și din străinătate.

Să folosim perioada Postului Mare ca prilej de rugăciune smerită, pocăință sinceră și fapte de milostenie, să ne spovedim mai des și să ne împărtășim mai des cu Sfânta Euharistie, ca pregătire pentru marea sărbătoare a Sfintelor Paști.

Încredințându-Vă de dragostea noastră părintească, Vă binecuvântăm cu binecuvântarea apostolică: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu-Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți!” (2 Corinteni 13, 13). Amin!

Președintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române 

† Daniel

Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,
Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și
Locțiitor de Episcop al Daciei Felix

Note:

^[1] Pr. Sorin Șelaru (coord.), Hotărârile dogmatice ale celor șapte Sinoade Ecumenice, Ed. Basilica, București, 2018, p. 553.

^[2] Sf. Teodor Studitul, Refutatio peom. Iconom., în PG 99, col. 456, apud Pr. Dumitru Stăniloae, Hristologie și iconologie în disputa din secolele VIII-IX, în vol. Învățătura despre Sfintele Icoane, reflectată în teologia ortodoxă românească. Studii și articole (I), Ed. Basilica, București, 2017, p. 244.

^[3] Sf. Teodor Studitul, În apărarea sfintelor icoane. Dosarul unei rezistențe teologice, Antireticul III (14), trad. de Diac. Ioan I. Ică jr, Ed. Deisis, Sibiu, 2017, p. 291.

Sursa: https://basilica.ro/pastorala-sfantului-sinod-duminica-ortodoxiei-ne-dezvaluie-purtarea-de-grija-neincetata-a-lui-dumnezeu/

Notă admin: Evident că așa-zisele bloguri ortodoxe apropiate de Rusia nu vor răspândi și pastorala B.O.R., că ei „naționaliștii și suveraniștii” răspund la comenzi din afară.

Ziua de 9 martie, zi de pomenire în calendarul ortodox a celor 40 de Mucenici din Sevastia, este și Ziua comemorării Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, a celor ce au luptat, cel mai adesea până la moarte, îndurând suferințe inimaginabile în închisorile comuniste de exterminare, împotriva instaurării în România a unui regim politic totalitar şi ateu.

În semn de neuitare şi recunoştinţă, ne rugăm în această zi pentru odihna sufletelor celor ce au murit iubindu-și țara și poporul greu încercate, rămânând statornici în credința creștină ortodoxă, credință pe care regimul comunist a încercat să o smulgă sistematic și brutal din sufletele românilor.

Biserica Ortodoxă Română își arată constant prețuirea față de foștii luptători și deținuți politici din timpul regimului comunist care sunt, pentru prezent şi viitor, veritabile modele de demnitate, statornicie în credință şi patriotism.

Pe aceşti luptători români pentru credinţă şi libertate, Biserica îi pomenește la fiecare Sfântă Liturghie, alături de eroii din toate timpurile și din toate locurile, deoarece s-au jertfit în lagăre şi în închisori pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român.

Patriarhia Română a transmis Centrelor eparhiale îndemnul de a săvârşi în această zi slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Sursa: https://basilica.ro/in-9-martie-se-vor-inalta-rugaciuni-de-pomenire-a-luptatorilor-anticomunisti/

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reiterat luni, 7 martie 2022, în prima zi a Postului Mare, apelul la solidaritate şi ajutor pentru Ucraina.

Patriarhul României a mai subliniat că „este necesar să cultivăm pacea inimii noastre şi să ne rugăm pentru pacea între popoare”.

Să ajutăm în continuare pe refugiaţi, să ne rugăm pentru pace şi să fim făcători de pace!

Încă de la început, Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent.

De asemenea, Patriarhia Română a făcut apel la rugăciune şi solidaritate pentru sprijinirea și ajutorarea cetățenilor ucraineni, refugiați în România, din cauza războiului.

Astfel, în toată Biserica Ortodoxă Română au fost organizate colecte sau acțiuni de ajutorare a refugiaților din Ucraina. În ultimele zile, sute de mii de ucraineni au intrat în ţara noastră, fugind din calea războiului. Aceştia au fost întâmpinați încă de la intrarea lor în România cu multă compasiune, prietenie şi solidaritate de reprezentați ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, care le-au oferit ajutorul.

Drept urmare, Patriarhia Română mulţumeşte tuturor eparhiilor care au răspuns la apelul ei de cooperare frăţească şi contribuie în continuare la ajutorarea refugiaților ucraineni. În mod deosebit, mulţumim eparhiilor aflate la granița cu Ucraina: Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, şi Episcopia Tulcii.

În contextul actual, marcat de violenţă şi multă suferință în Ucraina, este necesară în continuare ajutorarea refugiaților ucraineni care tranzitează România sau rămân aici pentru o vreme.

Totodată, suntem chemaţi să înmulțim rugăciunea către Dumnezeu ca să înceteze războiul şi să fie pace, pentru ca refugiaţii să poată reveni în patria lor.

Mai ales acum, în timpul Postului Sfintelor Paşti, când rugăciunea stăruitoare susţine pocăinţa sinceră pentru păcate şi face postul roditor de smerenie, pace şi bunătate, este necesar să cultivăm pacea inimii noastre şi să ne rugăm pentru pacea între popoare.

Violenţa militară din război nu trebuie imitată prin violenţă verbală, prin atac la persoană sau denigrare. Dacă în slujbele ortodoxe ni se oferă adesea binecuvântarea „Pace tuturor”, este necesar ca această pace să o facem prezentă şi roditoare în Biserică, în familie, în societate şi în relaţiile dintre popoare, spre slava Preasfintei Treimi şi binele omenirii!

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: https://basilica.ro/mesajul-patriarhului-daniel-sa-ajutam-in-continuare-pe-refugiati-sa-ne-rugam-pentru-pace-si-sa-fim-facatori-de-pace/

De remarcat: „Încă de la început, Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent.”

Cele mai mari mizerii despre Biserica Ortodoxă Română nu le-am citit pe saiturile evoluționiste sau sectare, de unde m-aș fi așteptat.
Dimpotrivă, le-am citit pe saituri așa-zis ortodoxe, dar care aveau ca unic scop promovarea intereselor politice rusești, deci trebuia atacat tot ceea ce e reprezentativ și bun pentru România.
Clericii din partea B.O.Ru. cereau ieșirea Bisericii Ortodoxe Române din „Consiliul Mondial al Bisericilor”, dar nu cereau și ieșirea B.O.Ru. din același consiliu, deoarece doar în B.O.R. trebuia aruncat cu noroi.
Pe aceleași saituri rusofile se promovează așa-zise profeții care concordă perfect cu dorințele expansioniste al Rusiei (ce coincidență).
Cu toate păcatele ei, dar Biserica Ortodoxă Română nu îl susține pe criminalul de la Kremlin, deghizat în omul politic reprezentativ pentru Ortodoxie.
Dimpotrivă, tovarășul Putin își găsește echivalentul în regele Irod, acela carea poruncit uciderea copiilor.
Noi să ne temem de Dumnezeu, nu de Rusia!

„Căci eu ştiu aceasta, că după plecarea mea vor intra, între voi, lupi îngrozitori, care nu vor cruţa turma.”
(Faptele Apostolilor 20, 29)

În data de 4 martie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel aniversează hirotonia în Arhiereu. Vineri a împlinit 32 de ani de la acel eveniment major din viaţa Preafericirii Sale şi, implicit, a Bisericii Ortodoxe Române.
Sursa: https://basilica.ro/patriarhul-daniel-32-de-ani-de-arhierie/

La mulți ani de arhierie binecuvântați și cu cât mai multe împliniri, părintelui patriarh Daniel!

Patriarhul Kirill: „Ferească Dumnezeu ca actuala situație politică din Ucraina frățească, care ne este apropiată, să aibă drept scop ca forțele răului, care au luptat întotdeauna împotriva unității Rusiei și a Bisericii Ruse, să învingă. (…) Ne rugăm ca Domnul să ocrotească pământul rusesc de dușmanii externi și tulburările interne, pentru ca unitatea Bisericii noastre să se întărească și ca, prin mila Domnului, ispitele, atacurile demonice și încercările să se îndepărteze, și astfel poporul nostru dreptcredincios din Ucraina să se poată bucura de pace și liniște.”
Articolul complet în limba română aici: http://mospat.ru/ro/news/89032/