In curtea unei biserici oamenii ar fi putut pastra distanta, nu ca pe aeroportul din Cluj.
Dar asta e, daca Biserica nu e la fel de importanta ca Germania! 😦

Sursa imaginii: https://cursdeguvernare.ro/1-800-de-romani-pe-aeroportul-din-cluj-12-chartere-cu-muncitori-sezonieri-pleaca-spre-germania.html

Sursa: https://pdfslide.net/documents/sfanta-si-dumnezeiasca-evanghelie-bor-2001pdf.html

„Cum nu l-am votat pe Iohannis, nu mă simt obligat să ii iau apărarea. Mai ales că dacă a fost vorba sa sa trimita muncitori in Germania, de parcă Romania nu ar avea nevoie, nu a fost problema cu distanțarea socială.”
Aici: https://saccsiv.wordpress.com/2020/04/09/preot-ortodox-din-oradea-scrisoare-deschisa-catre-preafericitul-parinte-daniel-patriarhul-bisericii-ortodoxe-romane-cumplita-prapastie-duhovniceasca-ni-se-datoreaza-noua-tuturor-slujitori/

P.S. Intre timp, comentariul a fost aprobat.

Iată ce citim, de exemplu, pe saitul playtech.ro: Biserica ortodoxă ”ne îngroapă” pe toți: caz penal pentru sute de oameni la slujbă, în pandemie.
Nu spun că nu există pădure fără uscături, dar marea majoritate a îmbolnăvirilor cu coronavirus din România se datorează faptului că unii veniți din diaspora nu au respectat izoarea sau carantina. Dar dacă ești „de dreapta”, e greu să vezi asta!

„Augustin i-a definit în cele din urmă pe eretici ca fiind cei care „avînd păreri greşite despre Dumnezeu, fac rău credinţei înseşi”, spre deosebire de schismatici, care „prin dezbinări răuvoitoare se rup de unirea frăţească, chiar dacă poate cred ceea ce credem şi noi”. Distincţia pe care o făcea Vasile cel Mare nu era cu mult diferită: ereticii erau „oameni cu desăvîrşire rupţi de lucrurile care ţin de credinţa adevărată”, pe cînd schismaticii erau „oameni care s-au îndepărtat [de acestea] din pricini bisericeşti şi din cauza unor lucruri ce pot fi îndreptate prin voinţă comună”.”
(Jaroslav Pelikan, Tradiția creștină, vol. I, pag. 90, Ed. Polirom, Iași, 2004)

Urlă agitatorii „de dreapta” (foștii băsiști) că de ce nu avem destule spitale.
Dar se fac că uită nemernicii cum dreapta, sub Băsescu, a desființat în 2010 zeci de spitale, iar acum tot ei se miră ipocrit de ce nu avem suficiente spitale.
Păi doar nu era să taie regimul de dreapta al lui Băsescu din finanțarea serviciilor, foarte utile în punerea adversarilor cu botul pe labe, mai bine au tăiat de la Sănătate.

Sursa imaginii: http://www.napocanews.ro/2015/11/cine-a-inchis-spitalele-din-romania-fmi-pe-mana-pnl-pdl-udmr-recte-nicolaescu-basescu-attila.html

Până mai ieri ștergeau pe jos cu Jandarmeria română și cu Raed Arafat. Astăzi se folosesc din plin de munca lor!
Dar de Flutur, cel ce s-a testat înaintea medicilor, când o să vă legați, manipulaților sau mizerabililor?

Click aici pentru a descărca: https://ia902903.us.archive.org/27/items/1904ps./1904%20-Ps..pdf

Din păcate, din cartea scanată lipseau paginile 14-15, totuși scanarea a respectat ordinea paginilor.

„Corupția ucide!” zbierau agenții serviciilor și manipulații de pe feisbuc în cazul accidentului de la Colectiv. Dar acum, dacă e așa-zisa dreaptă (băsiștii) la putere, brusc au tăcut agitatorii de pe feisbuc, deși, acuma, numărul de morți e dublu, deocamdată, față de Colectiv. Dar acuma e „guvernul meu” la putere, deci, nu mișcă nimeni în front.

La începutul secolului XX Societatea Biblică Britanică punea la dispoziția românilor două versiuni ale Noului Testament, cu caracter neconfesional și literal, spre deosebire de traducerea parafrazată și părtinitoare a lui Cornilescu, ce a venit după ele.
Cele două ediții neconfesionale editate de SBB ale Noului Testament erau fie textul reeditat după Biblia edițiile Pesta-1873 sau Iași-1874 (cu minime diferențe de ortografie între ele), fie versiunea lui Nicolae Nitzulescu, profesor universitar.
Recomandăm Noul Testament din Biblia ed. Pesta/Iași, iar unde avem dificultăți, acolo putem citi textul paralel din versiunea Nitzulescu, pentru că Noul Testament din Bibliile Pesta/Iași reprezintă o traducere literală, după Textul Majoritar (bizantin), dar folosește, pe lângă multe latinisme, ortografia etimologică (specifică secolului XIX), care astăzi poate să ne pară un lucru greoi, dar și mai importantă este acuratețea textului. De reținut că cele două versiuni au avut cea mai mare răspândire printre români, în prima parte a secolului XX; în ambele ediții adaosurile de rigoare sunt marcate cu italice.

• Noul Testament preluat din Biblia ed. Pesta (1873)

Click aici pentru a descărca: https://info1.sermon-online.com/romanian/Biblia/Romanian-Noul_Testament_Publicat_La_Pesta_In_1873.pdf

• Noul Testament (Noul Așezământ) tradus de N. Nitzulescu

Click aici pentru a descărca: https://ia800204.us.archive.org/26/items/sfntascriptura00ghen/sfntascriptura00ghen.pdf (pag. 883-1172 din doc. PDF)

• Reguli de citire

ĕ, ĭ, ŏ, ŭ – citim ă

ê, ô, û – citim â, î

é – citim ea

ó – citim oa

ç – citim ț

ḑ – citim z

sc (urmat de e sau i) – citim șt

u – la finalul cuvântului (după o consoană)  nu se citește

• Sfat

Cele două versiuni, plus regulile de citire, pot fi printate în această ordine și legate (spiralat de ex.) împreună.